Republica Moldova – de la excluziune socială la o dezvoltare umană incluzivă.

Chişinău, 28 aprilie 2011 — Procesul de tranziţie cu care s-a confruntat Republica Moldova, în ultimii 20 de ani, a creat atât oportunităţi, cât şi provocări pentru populaţia ţării. Dar aceste oportunităţi adesea au implicat şi costuri sociale enorme, ale căror efecte pot fi resimţite şi astăzi, cum ar fi reducerea veniturilor reale ale populaţiei şi explozia sărăciei în zonele rurale, creşterea şomajului, intensificarea proceselor de migraţie, precum şi capacitatea redusă a sistemului de protecţie socială de a răspunde provocărilor sociale. Aceasta este una dintre principalele constatări ale Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011 „Republica Moldova – de la excluziune socială la o dezvoltare umană incluzivă”, lansat astăzi de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova.
Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011 „Republica Moldova – de la excluziune socială la o dezvoltare umană incluzivă” abordează rădăcinile excluziunii sociale, identifică grupurile vulnerabile şi excluse social şi oferă recomandări necesare pentru eliminarea obstacolelor în incluziunea socială pentru toţi.
„Atunci când oamenii sunt excluşi de la participarea deplină în cadrul societăţii, apar consecinţe directe asupra dezvoltării umane. Aştept cu nerăbdare ca acest Raport să genereze polemice pe marginea subiectului excluziunii sociale şi dezvoltării umane, rolului autorităţilor şi populaţiei în abordarea acestor probleme şi recomandările de politici propuse”, declară Kaarina Immonen, Reprezentant Permanent al PNUD şi Coordonator Rezident al ONU, în Prefaţa la acest Raport Naţional.
Raportul abordează problema excluziunii sociale din perspectiva dezvoltării umane şi identifică factorii determinanţi ai acesteia:
Mecanisme slabe de susţinere instituţională. Instituţiile ar putea fi inadecvate sau de calitate joasă, fiind astfel incapabile să creeze oportunităţi pentru cei vulnerabili la excluziune socială.

• Cadrul  legal discriminatoriu sau inadecvat în implementare. Legislaţia imperfectă poate agrava excluziunea unor grupuri sociale. Deseori, la baza excluziunii sociale stau reguli şi comportamente care discriminează, direct sau indirect, unele grupuri faţă de altele.

• Obstacolele politice şi instituţionale. Instituţiile sau organizaţiile publice pot contribui la excluziunea socială prin lipsa înţelegerii dinamicii vulnerabilităţii şi printr-o reflectare necorespunzătoare a necesităţilor grupurilor excluse social în procesele politice.

• Valori sociale şi practici culturale discriminatorii. Există mai multe mecanisme ale excluziunii: comunităţile etnice minoritare deseori nu au acces la oportunităţile de educaţie disponibile altor grupuri şi nu au posibilitate de a excela în mediul academic sau în lumea profesională, unele grupuri pot fi supuse discriminării pe piaţa forţei de muncă sau în alte sectoare, din cauza limbii vorbite sau a culorii pielii.

• Excluziunea cauzată de factori de ordin geografic – unele zone îndepărtate sau mai puţin populate, de exemplu, pot avea o infrastructură socială subdezvoltată, compromiţând sistemul public de livrare de servicii, care nu satisface necesităţile sociale care, în mod normal, sunt satisfăcute în alte comunităţi.

Acest raport are un caracter unic prin faptul că abordează excluziunea socială dintr-o perspectivă multidisciplinară şi multidimensională, vizând asemenea domenii ale excluziunii precum cel economic, social, politic şi cultural. Raportul susţine ideea că incluziunea socială necesită abordări integrate, care vizează, simultan, toate dimensiunile excluziunii. Pentru a obţine o societate incluzivă, raportul înaintează un set de recomandări care ar putea spori oportunităţile de incluziune socială: un angajament politic sporit, o capacitate instituţională consolidată, o capacitate de angajare a forţei de muncă îmbunătăţită şi oportunităţi lărgite de angajare, o atenţie concentrată asupra zonelor rurale, un sistem de învăţământ orientat spre viitor, servicii de sănătate accesibile, un sistem de asistenţă  şi protecţie socială îmbunătăţit şi un sistem politic mai incluziv.
 „În pofida creşterii economice înregistrate în Republica Moldova, în ultimii ani, nivelul de sărăcie rămâne la fel de  înalt, iar realizările economice obţinute nu aduc, neapărat, beneficii tuturor cetăţenilor”, declară Vice-Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale si Familiei, Sergiu Sainciuc, în cadrul prezentării Raportului, care a reunit reprezentanţi ai guvernului, societăţii civile, organizaţiilor internaţionale şi ai comisiei de experţi. „Cercetarea fenomenului excluziunii sociale oferită în Raport, va contribui la formarea politicilor orientate spre realizarea incluziunii sociale în ţara noastră”,  a declarat Vice Ministrul Sergiu Sainciuc.
Raportul a fost elaborat de către o echipă de consultanţi naţionali şi internaţionali cu experienţă vastă în diferite domenii legate de dezvoltarea umană şi excluziunea socială şi a beneficiat de know-how internaţional şi consultări intense cu părţile interesate. Grupul de audienţă, pentru care a fost elaborat acest raport, include factorii de decizie politică la nivel naţional, regional şi local, societatea civilă şi mediul academic, finanţatorii şi furnizorii de asistenţă tehnică, precum şi publicul larg.

* * *

DESPRE RAPORTUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE UMANĂ: Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011 „Republica Moldova – de la excluziune socială la o dezvoltare umană incluzivă”, inaugurat de către PNUD, este destinat decidenţilor politici la nivel naţional, regional şi local, societăţii civile şi mediului academic, finanţatorilor şi furnizorilor de asistenţă tehnică şi publicului larg. Raportul evidenţiază şi abordează provocările fenomenului de excluziune în Moldova şi încearcă să formuleze nişte abordări practice, destinate ameliorării incluziunii sociale şi, în cele din urmă –  îmbunătăţirii nivelurilor de dezvoltarea umană în Moldova.
DESPRE INDICATORUL DEZVOLTĂRII UMANE: Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011 din Moldova include, de asemenea, Indicatorul Dezvoltării Umane (IDU). IDU este un indicator sumar al bunăstării oamenilor, combinând câteva măsuri de dezvoltare umană:  o viaţă lungă şi sănătoasă (măsurată după speranţa de viaţă la naştere);  un nivel înalt de educație (măsurat după rata de alfabetizare în rândul  adulţilor, în asociere cu rata totală de înrolare în sistemul de învăţământ primar, secundar şi terţiar) şi condiţii decente de trai (măsurate după PIB pe cap de locuitor).
Indicatorul Dezvoltării Umane (IDU) pentru Moldova este de 0.727 (pentru 2009), conform calculelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
DESPRE PNUD: PNUD este reţeaua globală de dezvoltare a Naţiunilor Unite, care pledează pentru schimbare şi conectează ţări la cunoştinţe, experienţă şi resurse care să ajute oamenii să-şi construiască o viaţă mai bună. PNUD este prezent în 166 de ţări, lucrând împreună cu acestea la identificarea propriilor soluţii legate de provocările dezvoltării naţionale şi globale. În timp ce ţările îşi dezvoltă capacităţile locale, ele beneficiază de experienţa experţilor PNUD şi partenerilor săi. Pentru mai multe informaţii, Vă rugăm să vizitaţi: www.undp.md şi www.undp.org.
Contact mass media: 
Dumitru Vasilescu
Manager de proiect, Analiza Politicilor
Tel: (+373 22) 269 123
E-mail: dumitru.vasilescu@undp.org
Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011 „Republica Moldova – de la excluziune socială la o dezvoltare umană incluzivă” (Rom), (Eng)