Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană a adoptat un pachet de recomandări pentru accelerarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

 

27 Septembrie 2011 — Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova – o platformă de comunicare între Guvern şi societatea civilă – a adoptat azi, 27 septembrie 2011, un pachet de recomandări. Propunerile elaborate în comun de experţii guvernamentali şi non-guvernamentali reprezintă produsul a un an de consultări.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de IDIS „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei şi în parteneriat cu Centrul de Cercetare al Asociaţiei Slovace pentru Politică Externă.

„Sunt foarte mulţumită că această activitate prodigioasă a fost desfăşurată în comun cu societatea civilă, dar şi cu experţi din Republica Slovacă. Această Convenţie, mai bine zis acest parteneriat, vine să demonstreze că atunci când există voinţă şi un scop comun, se reuşesc foarte multe vizavi de parcursul european al Republicii Moldova. Recomandările oferite de grupurile de lucru ne sunt utile nouă negociatorilor prin caracterul lor rezonabil şi pragmatic”, a subliniat viceministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman.

La rândul său, directorul de proiect, expertul politic IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea, a accentuat: „Deja o parte din aceste propuneri adoptate azi au fost puse între timp în practică: încheierea negocierilor asupra unui acord de protejare reciprocă a indicaţiilor geografice, adoptarea proiectul Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal în redacţie nouă, dar şi a celei cu privire la Comisia Principală de Etică. Or, această demonstrează ataşamentul autorităţilor faţă de demersul de integrare europeană”. Totodată, Ciurea punctează că multe din recomandările înaintate scot la iveală restanţe serioase precum: reforma Ministerului Afacerilor Interne, lupta contra corupţiei mari, demonopolizarea economiei naţionale – domenii sensibile, care afectează interese inclusiv ale elitei aflate la guvernare.

Pachetul de recomandări este structurat pe trei domenii, care corespund grupurilor de lucru create în cadrul Convenţiei: vize, frontiere şi regiunea transnistreană; agricultură şi dezvoltare regională; comerţ, servicii, concurenţă. În total, au avut loc câte patru runde de mese rotunde pentru fiecare grup de lucru. Printre propunerile adoptate, consemnăm:

Vize, frontiere şi regiunea transnistreană

• Identificarea posibililor indicatori în evaluarea impactului migraţional asupra UE a liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii RM.
• Participarea la procesul de verificare a nivelului de armonizare legislativă şi adoptare a cadrului normativ, prevăzut la prima etapă de implementare a Planului de acţiuni. În acest context, examinarea, revizuirea şi adoptarea în regim prioritar a actelor legislative necesare sunt de interes vital pentru a reuşi în termenii propuşi realizarea acestuia. Printre acestea, se numără: adoptarea legii antidiscriminare, adoptarea legislaţiei procesual penale cu privire la echipele comune de investigaţii internaţionale; activitatea operativă de investigaţii, precum şi revizuirea legislaţiei naţionale în domeniul interceptării convorbirilor telefonice, etc.
• Intensificarea participării şi implicării colegilor din regiunile RM, organizând reuniuni pe întreg teritoriul ţării în vederea informării şi consultării asupra ultimelor evoluţii şi condiţionalităţilor dialogului privind liberalizarea regimului de vize

Agricultură şi dezvoltare regională

• Dezvoltarea infrastructurii de piaţă și a structurilor asociative în agricultură ca instrumente de facilitare a accesului pe piaţa Uniunii Europene.
• Studierea impactului implementării concepţiei strategiei de siguranţă a alimentelor.
• Dezvoltarea agriculturii ecologice în Republica Moldova: examinarea posibilităţilor şi impedimentelor.
• Implementarea măsurilor de suport în agricultură: asigurarea accesului la finanţarea şi subvenţionarea.
• Creşterea finanţărilor naţionale pentru domeniul dezvoltării regionale, prin intermediul Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională.
• Creşterea alocărilor sectoriale ale UE destinate dezvoltării regionale pentru ţările din Parteneriatul Estic şi cele din Politica de Vecinătate. Creşterea fondurilor pentru Programele de Cooperare Transfrontalieră, inclusiv pentru componentele de asistenţă tehnică pentru potenţiali beneficiari şi autorităţi. Introducerea fazelor pilot pentru Programele de finanţare. Simplificarea şi reducerea constrângerilor administrative, printr-o coordonare mai bună a fondurilor cu programele operaţionale.
• Mărirea finanţărilor şi îmbunătăţirea funcţionării cadrului legal existent în domeniul atragerii investiţiilor şi creşterii oportunităţilor sectoriale pentru mediul de afaceri.

Comerţ, servicii, concurenţă

• Revizuirea ordinelor şi dispoziţiilor interne ale Serviciului Vamal cu caracter regulatoriu pentru a verifica dacă este respectată legislaţia Republicii Moldova şi prevederile acordurilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
• Implicarea reprezentanţilor sectorului asociativ, privat şi de cercetare în calitate de experţi în cadrul grupului de negocieri privind Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv, dat fiind faptul că în prezent niciun reprezentant al acestui sector nu face parte din acest grup.
• Crearea şi implementarea unui sistem informaţional privind documentarea procedurilor fito-sanitare. Pentru a ajuta producătorii şi exportatorii să satisfacă standardele sanitare şi fito-sanitare pe pieţele externe, autorităţile trebuie să conceapă un plan tehnic de acces pe piaţă: eliminarea sau cel puţin reducerea barierelor de acces pentru acele produse care au potenţial mare de export.
• Conştientizarea de către politicienii şi negociatorii moldoveni a faptului ca armonizarea legislaţiei în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat este vitală pentru integrarea Moldovei în UE. Instituirea urgentă a unui instrument de monitorizare a progresului realizat în sectorul concurenţei şi intervenţia imediată a Guvernului în caz de progres limitat în implementarea recomandărilor înscrise în Planul de Acţiuni pentru pregătirea pentru negocierea Zonei de Liber Schimb şi Comerţ Aprofundat şi ulterior a acordului de asociere.

Recomandările pe grupul de lucru pe comerţ, servicii, concurenţă au servit drept punct de reper pentru cele două rapoarte pregătite de către Ministerul Economiei în contextul iniţierii negocierilor pe Acordul de liber schimb cu UE.

Pachetul integral de recomandări este disponibil pe www.conventia.md – site-ul oficial al proiectului. Pagina web, pe lângă recomandări, conţine rapoarte prezentate de oficiali de la Guvern şi experţi din societatea civilă pe cele mai sensibile domenii care urmează a fi armonizate la cerinţele comunitare: de la reformarea Ministerului Afacerilor Interne la recunoaşterea indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine.

Formatul Convenţiei şi-a demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Macedonia. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina. Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova va beneficia de suport financiar în valoare de 70 000 euro din partea Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei şi în 2011-2012. Pentru 2010-2011, valoare proiectului a fost de 85 000 de euro.
http://www.comunicate.md/index.php?task=articles&action=view&article_id=4361

	L'Agenda della riunione congiunta dei governi di Bucarest e Chisinau, discussa dai ministri Baconschi e Leanca.
Bucarest, 1 sett. /Agerpres/ - L'agenda della riunione congiunta dei governi di Bucarest e Chisinau che si terrà questo autunno, è stata discussa giovedì, dal ministro romeni degli esteri Teodor Baconschi, e l'omologo moldavo, Iurie Leanca, trovato in visita in Romania in occasione della Riunione annuale della diplomazia. "Sull'agenda c'è un pacchetto completo di settori in cui vogliamo avanzare, decorrendo con quelli di importanza strategica e infrastruttura energetica e stradale, fino a questioni relative al trasferimento di competenze, le modalità con cui quell'aiuto non rimborsabile promesso alla Repubblica Moldova si traduce in progetti e si può implementare. Progettiamo di creare nuovi meccanismi di cooperazione bilaterale in materia di politica regionale ed europea, e una quantità di argomenti che vorremmo superare, non che ci fossero difficoltà nel rapporto, ma piccoli problemi sulla TVR in Moldova, sulla base giuridica per la nuova sede più ambiziosa dell'ICR (da Chisinau n.r.). In altre parole, avremo da sfruttare il lavoro di più comitati interministeriali che ha lavorato all'aggiornamento del quadro giuridico bilaterale e si sono avvicinati anche dal completamento di questa dichiarazione politica per il partenariato di integrazione europea che assumeremo", ha riassunto il ministro Baconschi l'elenco degli argomenti che ci saranno in discussione durante la riunione. Inoltre, il ministro Leanca ha anche rivelato che è un'aspettativa comune quella di avanzare con progetti più concreti, che porteranno ulteriori benefici per la Moldova. "Parliamo di interconnessione dei sistemi energetici, l'interconnessione del sistema moldavo con quello romeno significa l'interconnessione con quello europeo, sia nel campo dei gas, e nel campo dell'energia elettrica. Il restauro di alcuni ponti sul Prut, quelli che ci sono stati distrutti durante la seconda guerra mondiale, l'introduzione di questa cooperazione transfrontaliera con una dinamica più avanzata, l'attiro degli investimenti romeni per poter avanzare un po' più velocemente in questo senso, ecco campi molto concreti in cui non è che abbiamo aspettative, ma lavoriamo fianco a fianco, con gli sforzi congiunti", ha rivelato anche il funzionario di Chisinau. La riunione congiunta dei governi romeno e moldavo probabilmente si terrà in autunno, ha detto a fine di aprile, il primo ministro Emil Boc, durante una visita a Bucarest del presidente interimario a Chisinau, Marian Lupu. Il ministro degli Esteri, Teodor Baconschi ha detto il 16 marzo anno corrente, in un incontro a Bucarest con Iurie Leanca, il suo omologo moldavo e vice primo ministro del governo a Chisinau, che la riunione congiunta degli esecutivi della Romania e della Repubblica Moldova, sarà organizzata "sull'orizzonte del giugno". "Vorremmo, a margine della riunione comune del governo, organizzare un forum economico serio. Penso che, se su un CD-ROM e su alcuni materiali promozionali diffondeste nell'ambiente degli affari romeni, le priorità privatizzazione avute dal governo di Chisinau, e i progetti di infrastrutture in cui vi siete impegnati, potremmo attirare l'interesse di imprese romene o società multinazionali con sede in Romania, per entrare in un modo più coraggioso verso la Repubblica di Moldavia", ha detto il ministro Baconschi in quella occasione. Il ministro Leanca ha detto che la riunione congiunta dei governi romeno e moldavo, sarà un'ottima occasione per mobilitare l'efficace cooperazione esistente tra i due paesi su più livelli, soprattutto sulla dimensione economica. "Come eravamo d'accordo, bisogna ora concentrarsi sulla dimensione economica, ad attrarre investimenti romeni e investimenti stranieri basati in Romania, nell'economia moldava, tramite la diversificazione degli scambi commerciali e, naturalmente, tramite una più stretta collaborazione nel settore energetico", ha detto l'ufficiale moldavo. L'iniziativa di convocare questa riunione è stata annunciata per la prima volta durante la visita del primo ministro Filat in Romania nel 2010. L'ambasciatore romeno a Chisinau, Marius Lazurca ha detto alla fine dell'anno scorso, che uno dei principali obiettivi del 2011 nella relazione bilaterale, è l'organizzazione di questa riunione congiunta dei governi, durante la quale si approverebbe e adotterebbe un piano congiunto d'azione, sul partenariato strategico per l'integrazione europea della Moldova. La fonte: l'Agenzia di stampa romena AGERPRES ]

Acordurile de liber schimb: CSI face concurenţă UE.

Octavian Calmâc: „Un acord de liber schimb în CSI ar oferi perspective clare de creştere a comerţului.”
Președintele interimar, Marian Lupu, s-a pronunțat pentru grăbirea negocierilor de semnare a unui acord de liber schimb între țările CSI. Potrivit unui comunicat de presă, Lupu a făcut declarația la summit-ul șefilor de stat din CSI, care a avut loc pe 2-3 septembrie la Dușanbe. Întrebarea este ce efect ar avea acest acord asupra negocierilor cu UE privind acelaşi lucru?
Republica Moldova, care îşi vinde în prezent 50 la sută din produsele sale pe piaţa europeană şi alte 30 la sută – pe pieţele ţărilor din CSI, are încheiate cu cele din urmă mai multe convenţii bilaterale de liber schimb, multe dintre care însă fie nu funcţionează pe deplin, fie pot fi modificate foarte uşor în funcţie de interese de moment.
În schimb, dacă toate ţările CSI s-ar pune de acord asupra unui document comun de liberalizare a comerţului, spune vice-ministrul economiei şi comerţului, Octavian Calmâc, raporturile comerciale cu ţările CSI ar avea perspective clare de creştere, pentru că ar deveni previzibile şi constante:
„Acordurile care sunt acum cu ţările din CSI sunt numai la nivel bilateral, ele permit o marjă foarte mare de interpretare şi nu reglementează aplicarea unor bariere tehnice în calea comerţului. Adică orice ţară, în orice moment prin măsuri netarifare pot să blocheze comerţul. Dacă ar exista un acord comun, aceste bariere ar fi evitate. Fel de fel de certificări, autorizări, alte taxe decât taxe vamale care nu sunt reglementare prin acordurile din anii 90.”
În ceea ce o priveşte, Republica Moldova a şi încheiat negocierea acordului de liber schimb cu ţările CSI şi doar reticenţa unor ţări asiatice mai împiedică în acest moment semnarea convenţiei iniţiate în 2009 de Rusia. Dar Republica Moldova speră să obţină la sfârşitul acestei luni agrementul ţărilor membre ale UE pentru începerea negocierilor asupra unui acord de liber schimb cu ţările comunităţii europene. L-am întrebat pe Octavian Calmâc dacă dorinţa Republicii Moldova de a-şi liberaliza comerţul cu CSI nu o va împiedica să facă acelaşi lucru cu UE:
„Nu. Nu. Subiectul s-a examinat multidimensional, s-a consultat şi Comisia Europeană. Şi Ucraina a consultat comisia, pentru că se află în aceiaşi situaţie. Atâta timp cât acordul cu CSI nu cuprinde elemente de uniune vamală sau politici comune faţă de ţările terţe, el este perfect compatibil cu alte angajamente pe care noi o să le avem.”
Şi consilierul economic al primului-ministru, Constanţa Popescu, spune că cele două opţiuni ale autorităţilor moldoveneşti nu se bat cap în cap:
„Acordul de liber schimb cu CSI presupune o simplă eliminare a taxelor vamale şi a tarifelor. Pe când cel cu UE presupune şi armonizare legislativă. Acestea deci sunt compatibile şi nu există nici o problemă. Dacă ne-am fi propus acordul identice, ar fi fost o problemă, dar nu şi în situaţia actuală.”
Expertul economic Leonid Litra spune însă că din punct de vedere politic, încheierea unui acord de liber schimb cu CSI ar putea însemna totuşi un mic pas înapoi în relaţiile cu UE:
„Este adevărat că în fond una alteia nu încurcă, dar nu putem să ne aliniem în acelaşi timp la două sisteme. Este o contradicţie aici, la nivel de dorinţă. Şi la nivel de priorităţi. Acolo unde încercăm să ne orientăm spre UE. Ceea ce ar putea deranja este modelul economic promovat de Rusia, care depinde foarte mult de politic. Atunci când preşedintele moldovenesc a numit ziua de 28 iunie zi de ocupaţie sovietică, am avut embargoul vinului, nu-i aşa?”
Republica Moldova spera să înceapă negocierea unui acord de liber schimb cu UE încă în primăvara curentă, lucru care nu s-a întâmplat, iar acum toate speranţele Chişinăului se îndreaptă spre summit-ul Parteneriatului Estic de la sfârşit de septembrie de la Varşovia. L-am întrebat pe Leonid Litra de ce a existat această amânare:
„Există clauza solicitată de Comisia Europeană de confidenţialitate, dar în fond, din câte cunosc, este vorba despre 2 legi – cea privind concurenţa şi cea cu privire la ajutorul de stat. Avem monopoluri care trebuie înlăturate şi avem întreprinderi de stat falimentare care beneficiază de subsidii de la stat. Până nu schimbăm situaţia, nu vom obţine agrementul pentru negocierea acordului.”
Totuşi, Leonid Litra crede că premierul Filat are şanse să vină de la Varşovia cu o decizie favorabilă, legată însă mai degrabă de dorinţa UE de a continua să încurajeze Republica Moldova ca fiind un succes în Parteneriatul Estic decât de performanţele atinse în cele două domenii-problemă.
Liliana Barbăroșie
Europa Liberă